marți, 27 septembrie 2011
sâmbătă, 17 septembrie 2011
vineri, 9 septembrie 2011
miercuri, 7 septembrie 2011
marți, 6 septembrie 2011
dupa trei saptamani de vacanta...
Luni m-am intors la serviciu, unde, stiam ce ma asteapta.
Maldarul de acte, zacea asezat frumos cu tenta deranjata, ca si cum ar fi spus, ca m-a asteptat .
Lucrez cu spor si chef, chiar daca intre timp, trebuie sa trec peste (inca) un eveniment neplacut. A murit mama unui coleg (de birou).
Nu stiu cum se intampla, dar de fiecare data, cand lipsesc mai mult timp (de undeva), cineva dispare. Ca si cum, e obligatoriu, sa se schimbe ceva. Cu siguranta, asa e natural.
Si daca ar fi fost bine?...Ar fi fost bine! Dar uite... ca nu e cum vrem noi. Asta traim.
Cum nu particip la evenimente, gen priveghi si inmormantari, n-o sa ma dezmint nici de data asta. Nu vreau sa mai vad tristete. Ce e prea mult, e prea destul. Si`asa, numai sora-mea stie, cat trage de mine sa-mi fac datoria, adica prezenta, la parastasele din familie. Cred ca, ea ma intelege cel mai bine si bineinteles cativa prieteni. (Vezi fazele amuzante si amintirile legate de defunct, sau defuncta....dezvoltate in tragicomedie... !intotdeauna se lasa cu ras...!trist, dar adevarat)
Imi fac semnul crucii si-mi spun c-o sa fie bine. Asa ne promite partea pozitiva a sortii.
Mai bine ma gandesc, ca poimaine e( iar )SF. Maria...si poate sarbatoresc putin...cine stie?...`om vedea!
Maldarul de acte, zacea asezat frumos cu tenta deranjata, ca si cum ar fi spus, ca m-a asteptat .
Lucrez cu spor si chef, chiar daca intre timp, trebuie sa trec peste (inca) un eveniment neplacut. A murit mama unui coleg (de birou).
Nu stiu cum se intampla, dar de fiecare data, cand lipsesc mai mult timp (de undeva), cineva dispare. Ca si cum, e obligatoriu, sa se schimbe ceva. Cu siguranta, asa e natural.
Si daca ar fi fost bine?...Ar fi fost bine! Dar uite... ca nu e cum vrem noi. Asta traim.
Cum nu particip la evenimente, gen priveghi si inmormantari, n-o sa ma dezmint nici de data asta. Nu vreau sa mai vad tristete. Ce e prea mult, e prea destul. Si`asa, numai sora-mea stie, cat trage de mine sa-mi fac datoria, adica prezenta, la parastasele din familie. Cred ca, ea ma intelege cel mai bine si bineinteles cativa prieteni. (Vezi fazele amuzante si amintirile legate de defunct, sau defuncta....dezvoltate in tragicomedie... !intotdeauna se lasa cu ras...!trist, dar adevarat)
Imi fac semnul crucii si-mi spun c-o sa fie bine. Asa ne promite partea pozitiva a sortii.
Mai bine ma gandesc, ca poimaine e( iar )SF. Maria...si poate sarbatoresc putin...cine stie?...`om vedea!
duminică, 4 septembrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)