vineri, 6 martie 2015

6 martie 2015 si ninge

Am primit martisoarele si s-a pus pe nins. Oare sa intrebam, de ce? iaca nu mai intrebam si lansam o imagine editata.


duminică, 21 decembrie 2014

a fulguit azi la Sibiu 21 decembrie 2014

Dupa ce 

Klaus Iohannis a preluat functia de presedinte si Traian Basescu a parasit Palatul Cotroceni

la Sibiu au cazut primii fulgi de nea...

marți, 16 septembrie 2014

Primul guturai la inceput de toamna

Nu- i de mirare c-am racit. Dupa asa o vara tomnatica, asa o raceala anemica. Hai sa-i zicem guturai. Cu toate astea, sunt nevoita sa stau in casa. La sistemul meu imunitar slabit...asta e! Bai si nu ploua.
Virusi, praf, microbi in aer. In tara sunt inundatii, iar la Sibiu sunt doar nori care nu se scutura nici sa-i rogi. In apropiere se demoleaza o casa. Galagie, praf, ce mai...nasol domne, nasol...
Cu lacrimi in ochi si fara voce, incerc sa ma exprim cum pot (pentru aducere aminte )
Mai bine zis cum nu pot!
Maine sper sa-mi fie mai bine, sa pot iesi din casa...

joi, 31 iulie 2014

Urata vara!

Da, asa cum spun, urata, urata asa zisa vara, de anul acesta. In toate sensurile posibile. Un amalgam de ghinioane, boli si alte ciudatenii. Despre vreme, ce sa mai zici. Ploua, nori pregatiti de ploaie si cate o raza de soare, fara ardoare. Unde e caldura anuntata? Vai ,ce mai seceta, se anunta pentru anul asta si uite, maine intram in luna lui august si inundatiile se tin lant in tara. Oribila vara, din toate punctele de vedere. M-am hotarat, plec in tarile calde! Si-atat!

joi, 24 aprilie 2014

Tovarăşa învăţătoare

Aseară, pe când mă întorceam de la sărbătoritul Gheorghe, în compania mamei mele şi a prietenei Raluca (prin alianţă, ne-am declarat verişoare), am zărit în spatele ochelarilor fumurii, nişte ochi mici aproape închişi, ce-i cunoşteam. Erau ai tovarăşei, tovarăşei învăţătoare.Venea de la biserică, cu toate că susţine ea, nu e bisericoasă. Doamne ce nu-mi plăcea de ea. Abia aşteptam să cresc mare şi să scap de ea. Din păcate, nu mi-am iubit învăţătoarea şi nici profesorii (dacă ar fi să mă întorc în timp, aş prefera să-i schimb pe toţi. Hai fie şi-o excepţie...proful Negrea...prea bun, ca pedagog, un meseriaş).  Ce m-a surprins, era faptul că după treizecişi de ani, femeia asta îşi amintea de mine, ba chiar şi de persoanele din anturajul meu, din şcoala generală. A ţinut să remarce, că-mi cunoştea cele mai importante evenimente de pe parcursul vieţii mele. Na' ce să zic, eu trăiam cu impresia că sunt una din persoanele pe care le uiţi cu uşurinţă. Se pare că nu-i chiar aşa. Acum, nu ştiu dacă ăsta e un lucru bun sau...cine ştie ce mare scofală.

În timp ce scriam, m-a sunat un fost coleg de serviciu, cu care am depănat ceva amintiri despre persoane şi despre sărbătorile ce tocmai s-au încheiat. Constat că anul ăsta nimic nu-mi iese. Nu mi-a reuşit nici măcar operaţiunea de încondeiere. Petrecerile nu mai au savoare. Habar n-am ce se-ntâmplă şi ce încercări vor mai fi oare. Să fim sănătoşi şi curajoşi în drumul spre a "doua" tinereţe...

joi, 20 martie 2014

VeterinarII...

Atmosfera dintr-un spital de stat, sectia INFECTIOASE cu o babuta asteptand rabdatoare pe-o banca de lemn in fata cabinetului tratament antirabic. Intram cu speranta ca n-o sa fie cazul de introducerea vaccinului sau alte seruri in burtica nepotelului meu (26 ani). Este pentru a treia oara cand cainele curtii il raneste. Durata de asteptare a fost in termenii rabdarii. Dupa ce s-au obtinut informatiile necesare, nepotul a scapat de injectii, ne-am indeptat spre veterinar sa discutam depre agresor. In cabinetul medicului veterinar, care este si magazin de produse specifice cosumului animalelor, asteptau frumusel pe scaun un batranel cu cainele lui. La consultatii era o femeie intre doua varste care nu-si mai termina intrebarile despre cum si cu ce sa-si mai trateze pisicuta.In magazin sau cabinet, intra un barbat cam la trezecisiceva de ani, cu un pui de caine. Catelusul simpatic foc este eliberat din bratele interesantului presupus stapan. Distractie mare intre catelus si cainele varstinicului care astepta rabdator dupa femeia, ce nu-si mai termina intrebarile. Curiosul catel nu era deloc temator si ne mirosea pe fiecare in parte fara sa astepte sa fie bagat in seama, se mai pierdea printre picioarele rafturilor din magazin. Era repede recuperat de tanarul care l-a adus. Se pare ca era de-al casei, presupusul stapan. Fapt pe care l-am constatat, dupa ce femeia cu pisica si-a luat carnetul de sanatate proaspat intocmit si dupa ce batranelul a stat mai putin de 5 minute la medic. Ce sa spun, am asteptat la veterinar mult mai mult decat la cabinet in spital. Cei doi medici veterinari prezenti si tanarul cu catelusul au asistat la prezentarea faptelor agresive ale cainelui nostru, au dat trei solutii. Cainele fiind vaccinat este clar ca nu este cazul de rabie. In schimb treaba cu agresivitatea provine din faptul ca nu recunoaste autoritatea ranitului si ca ar trebui pedepsit cu o lesa strangulatoare. Sau inca o solutie ar fi, adormirea cainelui. Tanarul prezent a propus sa il dam lui pentru o saptamana sa il faca ascultator. Nu prea i-am dat ascultare sau crezare dar fiind faptul ca al nostru caine are 5 ani impliniti. In fine, inca suntem in faza in care cautam un alt stapan pentru neascultatorul caine.

marți, 4 martie 2014

din obiceiurile romanilor: "Babele"

Pentru necunoscatori, l-am ales pe Robby Bubble sa faca descrierea obiceiului.
In fine,azi 04 martie, dupa spusele unora ar trebui sa fie baba mea. 
Eu nu sunt de acord si in concluzie, am ales pentru mine ziua de 7 martie, ca zi de baba. 
Pai azi daca e s-o iei in mod pozitiv, a plouat sau poate a nins, ca nu mai stiai ce vreme e la un moment dat. Urat, frig si mohorat, dar cica se lasa cu BELSUG, asa ca....o lasam pe asta cu belsugul
De suparat. ce sa zic, cam asa e...de cand a inceput anul mi-a mers de la rau inspre foarte rau si nici cu sanatatea nu ma pot lauda. De-aia vreau ca in 7 sa fie soare, frumos si cald, cum as vrea sa-mi mearga mie anul asta.Asa ca inca imi astept BABA mea frumoasa, luminoasa, ca de belsug ce sa zic, o sa vina de la sine.
Sper sa aveti babe frumoase sau cum vi le doriti.
esti aici: Articole >> Sarbatori / Obiceiuri » Obiceiuri si sarbatori romanesti - Babele

Obiceiuri si sarbatori romanesti - Babele 
Obiceiuri si sarbatori romanesti - Babele


Babele vestesc si ele venirea primaverii, se spune ca in aceste zile Baba Dochia, cea care aduce iarna incepe sa-si dea jos cele 9 cojoace, cate unul in fiecare zi si astfel in fiecare si afara se face putin mai cald, iarna lasand loc primaverii sa vina.
Babele reprezinta o traditie pur romaneasca, de pe 1 pana pe 9 martie fiecare isi alege o zi, sau mai bine zis o baba, asa cum va fi vremea in asa zi asa este si firea omului respectiv spun unii batrani, altii spun ca asa cum este vremea in acea zi asa va fi si urmatorul an pentru omul respectiv. Adica, daca vremea este frumoasa si soarele straluceste acel om este voios si bun la suflet sau ii va merge bine tot anul urmator, daca in schimb este intunecat atunci acela nu este un om bun la suflet si este cam suparacios. Tot in traditia romaneasca se spune ca daca ninge sau ploua in acea zi este semn de bogatie.
Traditia este atat de veche incat adevaratele ei origini nici nu se mai cunosc, la fel cum se intampla si cu interpretarea zilelor pentru care ezista mai multe variante la fel se intampla si cu alegerea babelor ; o metoda este aceea de a-ti alege o zi oarecare intre 1 si noa martie, o alta metoda este de a-ti alege baba in functie de ziua de nastere, daca ziua se afla intre 1 si 9 ale oricarei luni atunci si baba va fi in ziua respectiva, de exemplu daca este cineva nascut pe 6 august baba lui va fi pe 6 martie ; daca data nasterii este formata din doua cifre atunci se procedeaza astfel : de exemplu cineva este nascut pe17 decembrie, ziua in care ii pica baba se calculeaza astfel 1 + 7= 8, deci baba este pe 8 martie.


Robby Bubble

miercuri, 12 februarie 2014

frezii si amintiri

...este ziua de naştere a Doamnei Badea Lucica, de nouă ani nu mai este fizic printre noi,... să facă cinste...
Ar fi împlinit 65 de ani.
Dumnezeu s-o odihnească!

Cum ar fi fost de trăia ? Câţi oameni ar mai fi oscilat în jurul ei ? Cine ştie cum ar fi fost?
Cineva, mi-a imputat într-o conjuctură publică, că îmi place să trăiesc din amintiri.
Aluzia fiind îndreptată spre Doamna pomenită mai sus. Deşi indignată, i-am dat dreptate în sinea mea, ba chiar se şi demonstrează asta în momentul de faţă. Este adevărat că prefer să-mi aduc aminte cu plăcere de un trecut frumos, decât să privesc amărăciunea şi tristeţea prezentului.
Cel ce mi-a spus acest lucru, îşi trăieşte viaţa în aer curat, tare de munte. E încă tânăr(44anişori), relaxat presupun şi mulţumit chiar împăcat cu sinele lui.
S-ar putea pomenii de frustrări, de neajunsuri, de multe...însă nu ajută pe nimeni la nimic.
Trăim şi ne bucurăm de ce ne mai poate oferii prezentul, în lipsa multor oameni ce ne-au oferit amintiri frumoase şi care fizic nu pot fii alături de noi.
Un rămas bun tuturor celor fizic absenţi
şi
O viaţă frumoasă cu amintiri plăcute celor ce mai suntem!


marți, 21 ianuarie 2014

si-a sunat telefonul...

luni a sunat telefonul. Pe ecran aparea numele unei fete care odata mi-a fost una din cele mai bune prietene. Am impartasit necazuri si bucurii, boli, tristeti dar si multa multa tinerete, timp de 15 ani. Acum m-am mirat... si m-am gandit la ce se poate mai rau. Desi nu am obiceiul sa sun inapoi, de data asta am facut-o. Dincolo un glas in lacrimi imi spunea cum mama ei a parasit corpul fizic, dimineata la patru. Astfel ca azi am fost sa prezentam condoleante . Maine e inmormantarea.
Avand in vedere ca in ultimii ani, luna ianuarie s-a dovedit a fi cu mari dureri sufletesti pentru mine, incep sa cred ca viata si-a facut un obicei prost, de care vad ca nu se dezvata.
Exista totusi o licarire de bine, dar e intr-o alta parte de lume. E peste ocean cu vesti bune. Sa auzim de bine!

marți, 31 decembrie 2013

La multi ani, 2014!

Se poarta urarile la sfarsit de an, pentru anul nou. Asadar, ne doresc pentru noul an, sa putem privi in suflet si in inima cu bucurie si sa uitam de tristetile trecutului. Ne mai doresc sa fim curajosi, frumosi si sanatosi si la punga grosi! Rasfat si indestulare pentru fiecare cu minte si cumpatare! Ne mai doresc sa ne iubim si sa invatam ce-i acela sublim! Bucurie si vacanta de se poate-n fiecare dimineata!
La multi ani,2014!

vineri, 20 decembrie 2013

Vacanţă de iarnă bine ai venit!

Azi e vineri 20 decembrie şi e Prima zi de vacanţă. Debut destul de anevoios şi umbros. Aştept cu drag relaxarea din următoarele zile.
muşchi pe o Stâncă ( imagine de pe blogul " WiseAcre Gardens")

marți, 26 noiembrie 2013

Ninge!

A nins azi, în jur de ora 11am.
Acum a rămas doar o pâclă umedă de iarnă. Şi frig, chiar frig.

luni, 28 octombrie 2013

Secera mortii

Trist este momentul in care vrem nu vrem, auzim de mandria mortii care-a mai secerat printre noi.
Iata suntem la momentul la care, l-a ales pe neinfricatul Matei...Gicu Matei (64 ani)...I-a ras in fata morti timp de cativa ani. Dar l-a rapus. Ieri de dimineata chiar s-a dus...Spun chiar, deoarece acest om a mai avut neplacuta ocazie de-a cunoaste coma...si alte de-astea infioratoare...
Era un visator si un artist ascuns. In serile in care-l vizitam, ne canta la chitara si recita versurile lui,sau ale regretatului Paunescu. Un om vesel, un om de show, dar cum spuneam era ascuns. Intr-o zi i-am spus ca ar putea sa-si publice scrierile, dar el prefera sa le traiasca. Sa le expuna in fata micului auditoriu.
Acum o sa-i dedic una din poeziile lui Paunescu si o sa-mi inchipui cum  recita cu vocea-i baritonala (ca un fel de ramas bun)..
Adrian Paunescu - Dacă tu ai dispărea

Dacă tu ai dispărea
Într-o noapte oarecare
Dulcea mea, amara mea
Aş pleca nebun pe mare.

Cu un sac întreg de lut
Şi-o spinare de nuiele
Să te fac de la-nceput
Cu puterea mîinii mele.

Lucru lung şi monoton
Să te înviez, femeie,
Eu, bolnav Hyperion
Hai şi umblă, Galatee !

Dacă tu ai dispărea
Fi-ţi-ar moartea numai viaţă
Dulcea mea, amara mea
Aş pleca în ţări de gheaţă.

Să te fac din ţurţuri reci
Să te-mbrac în promoroacă
Şi apoi să poţi să pleci
Orişiunde o să-ţi placă…

De-ai cădea într-adevăr
În momentul marii frîngeri
Aş veni la tine-n cer
Să te recompun din îngeri.

Şi pe urmă aş pleca
Umilit şi iluzoriu
Unde este casa mea
O mansardă-n purgatoriu.

Dacă tu ai dispărea
Şi din rîsu-mi şi din plînsu-mi
Te-aş găsi în sinea mea
Te-aş zidi din mine însumi !

sâmbătă, 12 octombrie 2013

Dulceaţa de gutui

Aseară am participat la prepararea dulceţii de gutui. Am tăiat si mărunţit gutuile curăţate de maică-mea, proaspăt externată din spital. N-are stare, e o femeie muncitoare şi conştiincioasă. Cum se apropie toamna, ea începe cumpărăturile de legume şi fructe pentru conservarea, congelarea lor.Aşa e învăţată.

Printre poveştile potrivite lucrului în bucătărie,mi-am amintit cu veselie de un moment din practica agricolă la care eram obligaţi să participăm pe vremea regimului de tristă amintire.
Ne obligau să participăm la munci agricole, în câmp la scos napi, morcovi, pătrunjei, ceapă şi alte leguminoase. La recoltat porumb, acolo am făcut cunoştinţă pentru prima dată cu şoarecii de câmp şi familiile acestora, respectiv cuiburile lor. Ce să zic..."o plăcere". Mă întreb, cum ar fi să-i pui pe cei din generaţia asta să participe măcar o singură dată, la o asemenea muncă voluntară. Parcă şi aud sloganul...ăla cu DREPTURILE........Ce ştim noi, nişte foşti UTC-işti...
Unul din momentele amuzante, a fost că am venit cu nişte gutui frumoase de la o recoltă de ceapă.
Noi nu furam legume sau alte produse din recoltă. Nici nu se putea, pentru că eram verificaţi la plecare.
Pe drumul de întoarcere din câmp, echipaţi adecvat cu cizme de cauciuc şi salopete albastre, ne-a ieşit în cale un gutui. Bietul gutui, a fost devastat. Dar am venit acasă şi eu cu ceva. Ceva de la câmp. Am fost tare mândră de mine. Nu muncisem degeaba pe ziua respectivă.

Astăzi am adăugat la dulceaţa de gutui şi miez de nucă.

miercuri, 11 septembrie 2013

Cum o fi sa traiesti 89 de ani, sau mai mult?

A murit domnul Nilca, pentru cunoscatori. Avea 89 de ani. Sotia lui bolnava, are 91 de ani. N-au copii, doar nepoti, de pe la frati...Maine la ora 11.00 e inmormantarea. Dumnezeu sa-l ierte!
Nu cu mult timp in urma, m-am interesat de d-na Nilca. E..., uite cum e viata? L-a luat pe cel care se ingrijea de ea.
In fine. Frumoasa varsta...ce poti sa zici, in afara de, s-ajungem si noi pana la anii aia, sanatosi si fara neajunsuri.